Fabulă de Zăbala


La începutul anilor 1990, la Zăbala a avut loc de o procesiune cu lumânări. Nu a fost ceva ieșit din comun în acea perioadă, întrucât în zonă s-au mai desfăşurat şi alte demonstrații asemănătoare în sprijinul învățământului în limba maternă și a drepturilor minorității maghiare. Era un mijloc demn de a protesta, iar televiziunile au înregistrat imagini foarte sugestive, dar, din păcate, de mai multă eficiență nu prea poate fi vorba.

La Zăbala, însă, oamenii au ieșit în stradă pentru cu totul altceva: se zvonea că armata voia să acapareze „cuibul” strămoșesc al familiei Mikes, o familie nobiliară cu o istorie de sute de ani. Moștenitorii erau încă la începutul luptei pentru retrocedarea castelului, se “pescuia în ape tulburi”, iar evacuarea unei instituţii a statului care şi-ar fi instalat sediul acolo nu ar fi fost, în niciun caz, o poveste simplă. Oricum, renaţionalizarea nu a mai avut loc, nu ştim dacă datorită demonstraţiei sau nu, dar noi nădăjduim că da, iar în prezent locuitorii din Zăbala se pot mândri cu unul dintre cele mai atractive domenii nobiliare din țară introduse în circuitul turistic: castelul Mikes.

Astăzi un parc magnific, cu alei de promenadă romantice și suprafețe răcoroase de apă răsplătesc eforturile comunității și ale moștenitorilor care au restaurat întregul domeniu. O ambianță care poate fi considerată, pe bună dreptate, exclusivistă, nu doar datorită originii aristocratice a proprietarilor, ci și datorită liniștii, spațiilor intime şi totuşi atât de imense şi vaste aflate la dispoziţia oaspeţilor, datorită luxului îmbogățit de patina istoriei şi, nu în ultimul rând, a bucătăriei remarcabile. O fetiţă, care a scris în uriaşa carte de oaspeţi, a sintetizat totul în doar câteva cuvinte: sunt ca o prinţesă care locuieşte într-un castel.
Şi, privind în jur, să îi dăm pe deplin dreptate.

Csinta Samu

Alte sugestii

Cheile Vârghișului
Ca acasă
Feţele lui Moș Mackó
Să trăiești în Sfântu Gheorghe și să descoperi oraşul ca turist
Potolirea setei cu stropi de surprize