Casa Memorială Romulus Cioflec

✨ Ideea înființării Centrului Memorial Csoma a apărut imediat după schimbarea regimului, iar istoria sa este strâns legată de cea a Asociației Culturale și Școlii Populare Kőrösi Csoma Sándor, fondată în 1990. Vizionarul său a fost Gazda József, profesor, publicist, fondator al asociației și acum președinte de onoare al acesteia. Proiectantul său a fost arhitectul maghiar Csernyus Lőrinc, laureat al Premiului Kossuth. Au fost necesare zeci de ani de muncă persistentă și coordonată a multor oameni de bine pentru ca impresionantul complex de clădiri, care combină tradițiile orientale și ardelenești cu arhitectura organică, construit pe un teren donat de Biserica Reformată, să poată primi vizitatori în toată splendoarea sa. 🌍  🌳 Înconjurat de o grădină spațioasă și o parcare, parterul clădirii principale cu două etaje găzduiește o expoziție despre viața lui Csoma, o sală de conferințe și o bibliotecă, în timp ce etajul superior găzduiește o expoziție permanentă de textile realizată de Gazdáné Olosz Ella, precum și cinci camere de oaspeți. 🛏️ 📜 Centrul Memorial Csoma este un loc de desfășurare a evenimentelor comunitare, a prelegerilor și a conferințelor, servind ca loc memorial, spațiu comunitar primitor și sursă de inspirație pentru toate vârstele. 🤎 📍 Pentru vizitele de grup este necesară programarea prealabilă prin telefon.

Aflaţi mai multe despre viața lui Gábor Áron, care a jucat un rol cheie în Revoluția din 1848-1849, în calitate de turnător de tunuri și de ofițer de artilerie. În momentul în care Adunarea Secuiască din Sfântu Gheorghe i-a încredințat responsabilitatea organizării producției de muniție și armament, nu numai că a acceptat sarcina, dar a spus că va sta în fața propriului tun turnat dacă nu va reuși să atingă ținta la tragerea de probă. 📍 Pentru vizitare aveți nevoie de programare prealabilă prin telefon!

Ignácz Rózsa s-a născut la Covasna în anul 1909. A devenit actriță celebră, însă și-a lăsat o amprentă cu adevărat de durată ca scriitoare și traducătoare. Primii nouă ani ai vieții și-a petrecut la Covasna, apoi s-au mutat la Făgăraș datorită transferului tatălui său, preot reformat, a cărui bogăție de experiențe este adesea relatată în lucrările sale ulterioare. Își amintește de Covasna (pe vremurile ei, încă sat) astfel: „După o absență de douăzeci de ani, am recunoscut adevărata față a satului meu natal în timpul unei vizite trecătoare de vară. Acest chip a trăit mereu în mine; a fost gravat în anii copilăriei, mi-a marcat direcția vieții, dar am devenit conștientă de asta abia de când am început să privesc satul din afară, iar din afară...Covasna este un sat la marginea pădurii în scaunul Háromszék, în cotul Carpaților Meridionali. Are influențe de urban. Poți vedea și case cu mai multe etaje, există trotuare și curent electric. Renumit pentru „Pokolsár - Balta Dracului”, izvoarele de apă minerală, și pădurile sale, țesăturile sale de lână, sau brânzeturile gustoase afumate care sunt aproape capodopere elvețiene...” Un memorial al istoriei literaturii vă așteaptă la casa parohială de lângă biserica reformată: o plăcuță comemorativă indică faptul că Ignácz Rózsa, care a trecut de la cariera de actriță la cea literară, s-a născut în Covasna. În timpul Holocaustului, scriitoarea și actrița a primit stea galbenă pentru solidaritatea cu evreii şi pentru salvarea de vieți. În cazul grupurilor, există posibilitatea de a vizita camera memorială și în afara programului, după programare telefonică prealabilă.

📜 Csoma Sándor, cunoscut în întreaga lume sub numele de Alexander Csoma de Kőrös, a luat încă din studenţie decizia de a vizita țara "maghiarilor din Asia". În toamna anului 1819 a pornit pe jos, cu bani puțini, spre Orient, din această lungă călătorie rezultând primul dicționar tibetan-englez. Vizitați casa memorială pentru a descoperi mai multe despre copilăria, călătoria aventuroasă și activitatea lui Kőrösi Csoma Sándor. 📍 Pentru vizitare aveți nevoie de programare prealabilă!

🏠✒️ Băţanii Mici se situează între Băţanii Mari şi Herculian, în partea nord-estică a zonei Baraolt. Numele satului se împleteşte cu cel al marelui scriitor şi educator al poporului său, Benedek Elek. Fosta casă de locuit a scriitorului a fost construită în 1896, în stil clasicizant. Inscripţia MARI, de pe timpanul porticului cu coloane al casei, este consacrată memoriei lui Fischer Mária, soţia lui Benedek Elek. Scriitorul Balogh Edgár a fost cel care a iniţiat înfiinţarea Casei memoriale Benedek Elek, iar mai târziu acestei idei i s-au alăturat: Sylvester Lajos, preşedintele Comitetului Judeţean de Cultură, Király Károly, prim-secretar al organizației județene a PCR, precum şi descendenţii scriitorului din Băţanii Mici: tanti Flóra (fiica lui Benedek Elek), Bardócz Júlia şi Bardócz Dezső. Inaugurarea casei memoriale a avut loc pe 25 mai 1969, cu ocazia comemorării a 110 ani de la naştere şi a 40 de ani de la moartea scriitorului. Din cele opt încăperi ale clădirii, două găzduiesc expoziţia comemorativă. Expoziţia a fost amenajată în sufrageria spaţioasă şi în camera alăturată din dreapta, de colaboratorii Muzeului Naţional Secuiesc, din materialul adunat în cea mai mare parte, de tanti Flóra. În sufragerie sunt expuse fotografii vechi ale familiei, scrisori şi manuscrise. Aici se află cărţile de poveşti editate în urmă cu un secol şi colecţia revistelor pentru copii: Cimbora, Az Én Újságom, Jó Pajtás. Tavanul sălii mari este decorat de un candelabru impresionant, sculptat de artistul popular Máthé Ferenc, din Vîrghiş. Tot aici sunt expuse obiecte de uz casnic şi mobilier vechi, cusături splendide, coroane şi cărţi omagiale, gravurile în lemn ale lui Imets László şi Kósa Bálint, tablouri, precum şi exemplare ale cărţilor de poveşti editate în ultimii ani. În aceeaşi sală sunt expuse volumele cu traducerile în limbi străine, precum şi tezele şi disertaţiile realizate despre viaţa şi opera lui Benedek Elek. Camera laterală din dreapta este camera de lucru a lui Benedek Elek, cu masa originală de birou şi cu toate celelalte obiecte care aparţineau odinioară scriitorului: pană, ştampilă, zaharniţă din argint şi ultima scrisoare neterminată. Pe peretele din spatele biroului se află tabloul cu portretul lui Benedek Elek, realizat de pictorul Karvaly Mór, iar la dreapta Premiul Moştenirea Maghiară, distincţie acordată în 2009. Susţinătorul casei memoriale a fost Muzeul Naţional Secuiesc, încă de la înfiinţare, iar moştenirea materială şi spirituală a fost îngrijită de descendenţii scriitorului. În 1999, relaţiile dintre Muzeul Naţional Secuiesc şi casa memorială au încetat, casa fiind transformată în muzeu particular. 📍📆 Casa memorială este deschisă vizitatorilor în perioada 15 martie - 1 noiembrie.