Teatrul de piatră

Istoria celui mai estic teatru de piatră din Transilvania a început în 1948, când Teatrul Muncitorilor din Cluj-Napoca a fost mutat la Sfântu Gheorghe. Și-a găsit primul sediu într-o încăpere transformată dintr-o distilerie, mai târziu o fabrică de îmbuteliere de apă carbogazificată, în curtea Casei Kupferstich de pe strada Kossuth nr. 3, care între timp a fost demolată, dar practic încă din seara premierei din 23 august 1948 - când a fost prezentată piesa mai degrabă de partid cu un singur act Un pod este gata de Ferenc Szemlér - s-a dovedit că Teatrul Popular de Stat Maghiar nu putea încăpea în acea încăpere cu scena sa minusculă și cu cele 200 de scaune de lemn incomode.

Teatrul, care astăzi poartă numele lui Áron Tamási, s-a mutat într-o clădire demnă la 30 decembrie 1958. Sala de cinematograf, pe atunci în stare avansată de degradare, a fost reconstruită și modernizată, iar în monotonia anilor '50, interiorul arăta superb, cu suprafețe mari de pereți acoperite cu marmură travertină de culoare roșie-bej din Italia. O atenție deosebită a fost acordată și decorațiilor interioare, cu reliefuri și fresce realizate de artiștii András Bordy, István Barabás, Márton Izsák, István Csorvássy și Gábor Piskolti.

După zeci de ani de spectacole de calitate artistică fluctuantă în circumstanțe constrânse, teatrul, care din anii 1990 se numără printre cele mai bune din țară și care anul acesta sărbătorește 75 de ani de la înființare, invită publicul la spectacole.

Csinta Samu