Căprior pe două roți


Traseul de pe Vârful Gurgău până la Șugaș Băi este întotdeauna o aventură. Deşi am trecut demult de vârsta neînfricatei adolescenţe, îmi place în continuare să iau viteză la vale: Schwalbe are o aderență bună, furca din faţă înghite tot ce îi iese în cale, iar amortizorul din spate face coborârea lină. Sigur, din când în când inspitele mă încearcă: uite două-trei trepte de rădăcini de brazi, ia să le iau dintr-o singură mișcare. Doar de amorul artei, pentru că nu am atâta îndemânare precum băieții de pe traseul de downhill, de lângă pârtia mare de schi. Poteca şerpuieşte la vale, dar nu ai cum să te rătăceşti nici măcar la viteza și entuziasmul acesta, pentru că echipa Salvamont a făcut o treabă bună cu marcajele pentru bicle. Aerul pătrunde în plămâni în doze scurte, dar intense: asta o fi adrenalina? Până la urmă o merit, am muncit pentru ea: de la izvorul din Vâlcele până sus la Havad a fost o cățărare serioasă. Bine marcată și ea.

În regulă, am ajuns jos cu bine. Apa de la izvorul Elisabeta e revigorantă şi, în sfârșit, scap de sudoarea de pe față și de noroiul de pe ochelari. Cred că voi coborî pe drumul vechi, pe Telegraf. E luna mai, natura s-a dezlănțuit şi poate prind din nou o luptă între căpriori pe pășunea Avaș.

Árpád Godra

Alte sugestii

În cinematograful de urși
Moştenirea castelelor
Tărâmul zânelor
Când ieşim odată la iarbă verde?
Conte pe bicicletă