Orașul curților

 Ca și cum am respira încă aerul Evului Mediu târziu, tragem cu ochiul în lumea curților care pornesc dintre șirul de clădiri din piața principală a orașului Târgu Secuiesc. Una dintre particularitățile orașului, care a avut cândva o importantă industrie de breaslă, este că porțile caselor care înconjoară piața principală, fosta piață, sunt practic fundurile unei străzi numite curte. Sursele anterioare menționează 73 de astfel de curți; astăzi există 72 în oraș.

Așezarea a fost construită în jurul bâlciului trapezoidal. Primilor coloniști li s-au alocat parcele înguste de aceeași mărime pe cele patru laturi ale pieței, unde își puteau expune mărfurile direct în fața caselor sau atelierelor lor, în piață, în timpul târgurilor. Parcele înguste, care înconjoară piața principală ca un inel, curțile, definesc și astâzi stilul orașului. Lungimea aleilor înguste, sub patru metri lățime, a variat de la 25 la 180 de metri. Creearea și supraviețuirea lor pot fi explicate prin modul de viață al populației artizanale și prin Legea moștenirii secuiești. Parcela paternă a fost împărțită în mod egal între copii, iar familiile au început să se extindă pe lungimea parcelei înguste. Numele curților Jancsók, Csiszárok, Baloghok, Kovácsok, Ráczok, Szőcsök pot face referire la acest lucru. După abrogarea Legii moștenirii secuiești în 1851 și alții puteau să fie incluși în comunitatea din curte, astfel denumirile au fost înlocuite treptat cu numere.