Castelul Daniel - Vârghiș
Conace, Castele / Conace și castele de vizitat
Telefon
Despre
Castelul Daniel din Vârghiş şi parcul dendrologic care îl înconjoară este cel mai cunoscut monument istoric din nordul depresiunii Baraolt. Ansamblul de clădiri care se întinde pe o axă longitudinală de orientare est–vest a suferit numeroase modificări în urma reconstrucţiilor efectuate.
Cea mai veche parte a ansamblului, sala cu tavan plan a clădirii principale, precum şi o încăpere prevăzută cu boltă casetată, datează de la sfârşitul secolului XVI. La mijlocul secolului XVII., Daniel Ferenc a mărit suprafaţa clădirii cu mai multe încăperi, pe partea vestică. El a construit, probabil, şi coridorul de apărare situat în partea de nord, astăzi fiind încorporat în blocul clădirii.
Castelul a devenit renumit mai ales pentru numeroasele ornamente renascentiste sculptate care apar pe faţada sudică a clădirii, dar cu excepţia coloanelor logiei, nici unul dintre aceste ornamente nu se află pe locul lui original. În 1687, datorită lui Daniel István, s-a realizat cel mai spectaculos element structural al castelului, porticul cu arcade din sud. La colţurile clădirii principale, arcadele logiei acoperite cu bolţi în cruce sunt încadrate în rezalite în stil baroc, ieşite din linia pereţilor, cu coronament arcuit, acestea fiind construite în 1723, pe timpul lui Daniel István II, judele regal al scaunului Odorhei. Tot atunci a fost realizată, probabil, şi intrarea principală, ancadramentul căreia s-a realizat, de asemenea, din piese sculptate în stil renascentist târziu.
În 1797, Daniel Elek începe o construcţie mai amplă, atunci realizându-se aripa etajată a palatului şi acoperişul mansardat al clădirii principale. Între ferestrele în formă de arc ale etajului s-a zidit un blazon cioplit din gresie care a fost realizat în anul 1745, după cum spune inscripţia. Această sculptură cizelată a fost realizată, probabil, cu ocazia alegerii lui Daniel István II în funcţia de jude regal al scaunului Odorhei şi reprezintă dublul blazon al proprietarului de atunci al castelului, precum şi al soţiei sale Perki Polyxena.
Între anii 1850 şi 1853, pe timpul lui Daniel Gábor a fost construit bastionul rotund în prelungirea colţului aripii sud-vestice a castelului. Tot în această perioadă s-a construit aripa realizată în stil clasic, ataşată pe latura nordică a clădirii principale.
Pe parcursul secolului XX., castelul a primit noi elemente. În jurul anului 1920, Daniel Ferenc a ataşat un bastion rotund la colţul nordic al aripii, construit în stil clasic, iar în 1937 au fost terminate ultimele lucrări de extindere ale castelului. Cu această ocazie s-a construit porticul deschis orientat spre vest, la colţul căruia se află o clopotniţă mică. Tot atunci a fost construit, sub îndrumarea lui Keöpeczi Sebestyén József, şi porticul etajat din nord, evocând atmosfera epocii renascentiste.
Sursă text: https://www.virtualisszekelyfold.ro/panorame
Cea mai veche parte a ansamblului, sala cu tavan plan a clădirii principale, precum şi o încăpere prevăzută cu boltă casetată, datează de la sfârşitul secolului XVI. La mijlocul secolului XVII., Daniel Ferenc a mărit suprafaţa clădirii cu mai multe încăperi, pe partea vestică. El a construit, probabil, şi coridorul de apărare situat în partea de nord, astăzi fiind încorporat în blocul clădirii.
Castelul a devenit renumit mai ales pentru numeroasele ornamente renascentiste sculptate care apar pe faţada sudică a clădirii, dar cu excepţia coloanelor logiei, nici unul dintre aceste ornamente nu se află pe locul lui original. În 1687, datorită lui Daniel István, s-a realizat cel mai spectaculos element structural al castelului, porticul cu arcade din sud. La colţurile clădirii principale, arcadele logiei acoperite cu bolţi în cruce sunt încadrate în rezalite în stil baroc, ieşite din linia pereţilor, cu coronament arcuit, acestea fiind construite în 1723, pe timpul lui Daniel István II, judele regal al scaunului Odorhei. Tot atunci a fost realizată, probabil, şi intrarea principală, ancadramentul căreia s-a realizat, de asemenea, din piese sculptate în stil renascentist târziu.
În 1797, Daniel Elek începe o construcţie mai amplă, atunci realizându-se aripa etajată a palatului şi acoperişul mansardat al clădirii principale. Între ferestrele în formă de arc ale etajului s-a zidit un blazon cioplit din gresie care a fost realizat în anul 1745, după cum spune inscripţia. Această sculptură cizelată a fost realizată, probabil, cu ocazia alegerii lui Daniel István II în funcţia de jude regal al scaunului Odorhei şi reprezintă dublul blazon al proprietarului de atunci al castelului, precum şi al soţiei sale Perki Polyxena.
Între anii 1850 şi 1853, pe timpul lui Daniel Gábor a fost construit bastionul rotund în prelungirea colţului aripii sud-vestice a castelului. Tot în această perioadă s-a construit aripa realizată în stil clasic, ataşată pe latura nordică a clădirii principale.
Pe parcursul secolului XX., castelul a primit noi elemente. În jurul anului 1920, Daniel Ferenc a ataşat un bastion rotund la colţul nordic al aripii, construit în stil clasic, iar în 1937 au fost terminate ultimele lucrări de extindere ale castelului. Cu această ocazie s-a construit porticul deschis orientat spre vest, la colţul căruia se află o clopotniţă mică. Tot atunci a fost construit, sub îndrumarea lui Keöpeczi Sebestyén József, şi porticul etajat din nord, evocând atmosfera epocii renascentiste.
Sursă text: https://www.virtualisszekelyfold.ro/panorame
IMPORTANT! Din cauza lucrărilor de reabilitare, momentan nu se poate vizita.
