Rezervația naturală Cheile Vârghișului

🌲💧 Balta Dracului, simbolul orașului Covasna, este o adevărată raritate naturală: o erupție de dioxid de carbon, care menține în mișcare un vârtej de noroi și apă minerală. Plimbați-vă până în Valea Zânelor, unde veți afla informații despre Planul Înclinat, o mărturie a geniului ingineresc din secolul al XIX-lea. Acesta era parte a căii ferate industriale cu ecartament îngust şi ajuta la transportarea lemnului din pădure fără propulsie artificială sau combustibil, folosind doar gravitația. Merită să vizitați și Cascada Zânelor. După acesta urmează o drumeție de circa o oră şi jumătate pe poteca de aeroterapie din apropierea fostei vile a lui Nicolae Ceaușescu. Gustați apele minerale răcoritoare ale izvoarelor din Valea Hankó – Horgász.

Faceți o plimbare pe Dealul Pivnițele Mari! 💛 Conform legendei, pe acest deal a locuit, cândva, un uriaș care și-a îngropat comoara sub Dealul Pivnițele Mari. Pe platoul acestui deal sacral se ajunge pe o potecă deosebită cu 12 porți, amintind de cele 12 secole turbulente ale județului, la capătul căreia se află un altar de piatră sub o structură construită din bârne, asemănătoare unei iurte. În jurul movilei veți găsi stâlpi de pietre cioplite, orientate în așa fel încât să îndrepte în direcția așezării - evident, din județul Covasna - al cărei nume și anul primei ei menționări scrise se pot citi. De pe Dealul Pivnițele Mari vă puteți bucura de o priveliște frumoasă asupra Depresiunii Târgu Secuiesc. 🌄  Această locație are o poveste fascinantă - vă invităm să o descoperiți AICI! ✨ 🐴 Galopiada Secuiească (etapa preliminară a Galopiadei Naționale din Ungaria), organizată aici în fiecare an, este un eveniment plin de emoție și adrenalină. Locație: Moacșa Durata plimbării: aproximativ 1,5 - 2 ore

🌿🐸 Scriitorul și etnograful Orbán Balázs a definit rezervația naturală Mestecănișul de la Reci drept „Sahara județului Covasna", datorită structurii dunelor de nisip. Aici puteți descoperi multe plante rare, o faună bogată, lacuri sezoniere, dar și trasee de drumeție marcate pentru plimbări, ciclism sau călărie. Rezervația este puternic antropizată, cenozele de mesteacăn fiind aproape total defrişate, în locul lor plantându-se pădure de pin. Prin pășunat au fost puternic modificate și cenozele ierboase de pajişti. Situl are o importanţă ştiinţifică deosebită prin speciile higrofile rare pentru România, reprezentate prin specii higrofile de terenuri slab înmlăştinite şi de margini de mlaştini împădurite. Drumul legendei trece printr-o pădure locuită de zâne și uriași, spune legenda animată a Mestecănișului de la Reci, ce poate fi vizionat pe traseul de 5 km recomandat familiilor cu copii mici. 💚 👉 Să aveți la voi apă, pe trasee neexistând izvoare! Îmbrăcați-vă cu haine adecvate pentru o drumeție ușoară și confortabilă! 

Aria protejată Ciomad-Balvanyos are o suprafață de 5993,34 ha și se află pe teritoriul administrativ al comunelor Bixad şi Turia, fiind situată în partea central-nordică a judeţului Covasna, în partea de nord a Munţilor Bodocului respectiv în partea de sud a Munţilor Harghitei. La nord se învecinează cu situl Natura 2000 Tinovul Mohoş-Lacul Sf. Ana, iar la vest se suprapune pe o suprafaţă de 1805,32 ha cu situl de Protecție Specială Avifaunistică Munţii Bodoc-Baraolt. Masivul Ciomad-Puturosu constituie cea mai tânără formaţiune vulcanică a Munţilor Harghita. Altitudinea medie este de 914 m, altitudinea minimă de 641 m, iar altitudinea maximă este de 1244 m, relieful fiind caracterizat de o energie de relief mare, cu variaţii semnificative a înclinării versanţilor, cu grote şi peşteri. Este o zonă vulcanică, caracterizată de fenomene postvulcanice precum mofete sulfuroase şi cu bioxid de carbon, grote şi peşteri de diferite mărimi, izvoare cu apă minerală, din care niciuna nu seamănă cu cealaltă din punctul de vedere al conţinutului de minerale, gust sau miros.

Este sit Natura 2000 din anul 2007. Situl se află în Munţii Nemira, bazinetul pârâului Apa Roşie, la o altitudine de 990-1030 m, pe substrat de fliş (gresii). Tinovul din acest sit conservă trei habitate de turbărie de interes comunitar, dintre care două sunt prioritare pentru conservare, aflate într-o stare foarte bună de conservare datorită izolării.  Se remarcă în sit structura naturală foarte bine conservată a habitatelor forestiere, reprezentată prin diversitatea mare de vârste şi dimensiuni, prezenţa unei regenerări naturale de amploare a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, precum şi prin vigoarea de creştere a pinului silvestru şi a mesteacănului pufos. Situl este complex, în alcătuirea sa găsim rariști de tinov cu pin silvestru, molid și mesteacăn pufos, care alternează cu turbării oligotrofe și mezo-oligotrofe. Pe locurile mai ridicate se întâlnesc suprafețe reduse de molidișuri acidofile. Arboretele se caracterizează printr-o mare  variabilitate dimensională, regenerarea naturală fiind activă. Asociațiile de plante erbacee au o diversitate floristică ridicată. Turbăriile adăpostesc populații din două specii de interes comunitar, curechii de munte (Ligularia sibirica) şi angelica de baltă(Angelica palustris) , amândouă având o stare bună de conservare. 

🌿 Arie naturală protejată Natura 2000 din anul 2007 și o rezervație naturală de importanță națională. Se întinde pe o suprafață de 977 ha, din care 90% aparține județului Covasna iar 10% județului Brașov.  Situl găzduieşte numeroase specii de stepă, într-o regiune de dealuri înalte şi muntoase. Speciile de plante de stepă sunt localizate pe versanţii sudici şi vestici ai dealurilor Ciocaş, Beldie şi Viţelului. În sit a fost identificat un habitat de interes european prioritar, tufărişuri subcontinentale peri-panonice şi şase specii de interes comunitar. 🦉 Regiunea se suprapune cu zona de protecție a păsărilor din Munții Bodoc și Baraolt, fiind astfel foarte importantă și din punctul de vedere al conservării păsărilor (ex. barză neagră, buhă, vânturel de seară). Zona oferă și o gamă mare de valori biologice, geologice și arheologice. Pe dealul Tyiszk au fost descoperite vestigiile archeologice ale culturii de la Aruișd.  📸 Nicu Farcas (via Wikimedia) 

Situl acoperă în întregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc, fiind alcătuit pe 70% din suprafaţă din păduri compacte între care se intercalează pajişti şi puţine terenuri agricole cultivate în sistem extensiv. Toate aceste habitate reprezintă zone ideale pentru cuibărirea păsărilor răpitoare şi a berzei negre, dar şi a mai multor specii caracteristice pădurilor de fag. Situl conservă importante efective populaţionale din 21 de specii protejate la nivel european, dintre care aproape toate sunt cuibăritoare, excepţie făcând vânturelul de seară şi raţa roşie care trec doar în pasaj prin această zonă. Este prezent cu populaţii semnificative cristelul de câmp, declarat specie de interes conservativ global. De asemenea, situl conservă populaţii importante ale următoarelor nouă specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene: acvila ţipătoare mică, viesparul, huhurezul mare, barza neagră, ghionoaia sură, ciocănitoarea cu spate alb, ciocănitoarea neagră, muscarul gulerat şi muscarul mic. Alte specii importante din alte grupuri: Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata), Triton cu creastă (Triturus cristatus), Tritonul carpatic (Triturus montandoni).